În locul vechiului schit de lemn, ?tefan cel Mare a ridicat actuala biserica, cu hramul Sfântul Gheorghe. Din pisania bisericii rezulta ca lucrarile de construc?ie au durat de la 26 mai pâna la 14 septembrie 1488, deci mai pu?in de patru luni.

Cronicarul moldovean Ion Neculce descrie astfel întemeierea manastirii:

Iara ?tefan-Voda, mergând de la cetatea Neam?ului în sus pre Moldova, au mersu pe la Vorone?, unde traia un parinte sihastru, pre nume Daniil, ?i batând ?tefan-Voda în u?a sihastrului sa-i descuie, au raspunsu sihastrul sa a?tepte ?tefan-Voda afara pâna ce ?i-a istovi ruga. ?i dupa ce ?i-au istovit sihastrul ruga, l-au chemat în chilie pre ?tefan-Voda ?i s-au ispovedit ?tefan-Voda la dânsul. ?i au întrebat ?tefan-Voda pre sihastru ce va mai face, ca nu poate sa sa mai bata cu turcii: închina-va ?ara la turc, au ba? Iar sihastrul a dzis sa nu o închine, ca razboiul este al lui, numai, dupa ce va izbândi, sa faca manastire acolo, în numele Sfântului Gheorghe, sa fie hramul bisericii...

Fresca exterioara („Judecata de apoi”)

2.Arhitectura

Biserica Manastirii Vorone? are un plan trilobat, având turla cu bolta deasupra naosului. Ea face parte dintre pu?inele monumente de arhitectura religioasa din Bucovina care ?i-a pastrat forma ini?iala. Singura excep?ie este adaugarea unui pridvor, ini?iata la 1547 de catre mitropolitul Grigorie Ro?ca, var al voievodului Petru Rare?. Acest pridvor închis reprezinta o solu?ie arhitectonica particulara, în cadrul careia arhitectura este vizibil subordonata decorului pictat, peretele dinspre apus al pridvorului fiind un perete plin, fara nicio deschidere. Pictarea zidurilor exterioare, din temelie pâna la strea?ina, este o lucrare ce a dat edificiului o mare stralucire.

Biserica este o constructie din zid de piatra, gros de peste un metru, în forma de cruce, cu interiorul împartit în altar, naos, pronaos si pridvor închis. Altarul este luminat natural de o fereastra mare la rasarit si câte una mica pe laterale. Catapeteasma bisericii este lucrata din lemn de tisa aurit, usile împaratesti fiind o adevarata capodopera de sculptura în lemn. Naosul, având absidele putin pronuntate în adâncime, este delimitat de pronaos printr-un zid de peste un metru grosime, care lasa o deschidere cât o usa obisnuita. Deasupra naosului se afla o turla mare, circulara, luminata de patru ferestre. Pronaosul este luminat de câte o fereastra pe fiecare parte. În partea din dreapta a pronaosului se gase?te mormântul schimonahului Daniil (praznuit la 18 decembrie), primul staret al Manastirii Vorone?.

Catapeteasma bisericii are o mare valoare artistica, fiind confec?ionata din lemn de tisa aurit. U?ile împarate?ti sunt o adevarata capodopera de sculptura în lemn. De asemenea, se remarca din punct de vedere artistic, ?i tronul mitropolitului Grigorie Ro?ca.

Manastirea Vorone? este împrejmuita de ziduri groase, ca de cetate, acestea neavând totu?i dimensiunile ?i masivitatea celor de la manastirile Putna, Moldovi?a sau Sucevi?a.

3.Iconografie

---

Sf. Daniil Sihastrul, fresca de la Manastirea Vorone?

Pictura interioara

În naosul bisericii se afla tabloul votiv al ctitorului manastirii, ?tefan cel Mare ?i Sfânt, pictat în anul 1496. Acesta este reprezentat, împreuna cu Doamna Maria-Voichi?a ?i mo?tenitorul tronului, Bogdan, închinând (prin mijlocirea Sf. Mare Mucenic Gheorghe) aceasta manastire Mântuitorului Iisus Hristos ca mul?umire ca l-a sprijinit în lupta împotriva cotropitorilor turci.

În stânga u?ii de la intrare este zugravit chipul aureolat al Sf. Cuvios Daniil Sihastrul.

Pictura exterioara

Manastirea Vorone?, considerata de unii speciali?ti ca o adevarata „Capela Sixtina a Orientului", este pictata în întregime ?i la exterior cu icoane ?i scene ilustrative din Sfânta Scriptura.

Culoarea predominanta a frescelor este inconfundabilul „albastru de Vorone?”, considerat de speciali?tii în arte plastice ca unic în lume ?i comparat cu ro?ul lui Rubens sau verdele lui Veronese.

Pe fa?ada de vest (peretele apusean al pridvorului închis) se remarca îndeosebi marea fresca reprezentând „Judecata de Apoi”. Pe peretele sudic este pictata pe fond albastru genealogia Domnului nostru Iisus Hristos („Arborele lui Iesei”). Pe coloane sunt picta?i ?i filozofi greci ?i latini, printre care Platon ?i Aristotel. În absidele laterale atrag aten?ia chipurile ascetice ale mai multor Sfin?i Mucenici ?i Parin?i ai Bisericii.

Celebrele culori albastru de Voronet, rosu de Humor sau verdele manastirii Arbore au rezistat peste 450 de ani ploilor si îngheturilor. Ce au ele atât de special? Expertii cauta înca raspunsul. Cercetatorii au descoperit ca la baza albastrului de Voronet sta o roca albastra numita azurit, extrasa în prezent numai din mine aflate în China, Franta sau Africa.

4.Manastirea Voronet in prezent

Legenda originii Manastirii Vorone? une?te doua mari personalita?i ale destinului na?ional românesc: ctitorul manastirii, ?tefan cel Mare ?i Sfânt, ?i Sf. Cuvios Daniil Sihastrul, primul stare? al manastirii, sihastru ?i duhovnic vestit. O sfânta candela aprinsa vegheaza mormântul Sf. Daniil Sihastrul, de unde ob?tea manastirii ia lumina ?i binecuvântarea pentru slujbele de diminea?a, dupa-amiaza ?i de la miezul nop?ii.

Inapoi